Cu toții cunoaștem importanța unui medic sportiv la un meci de fotbal sau chiar la un antrenament. Importanța aceasta implică să iei deciziile cele mai bune pentru sportiv, o mare responsabilitate și nu în ultimul rând, o enormă implicare. Nu putem începe altfel acest interviu, decât mărturisindu-vă că pe Diana Torje am admirat-o încă de când am cunoscut-o pentru dedicarea de care a dat dovadă, fără să facă vreo diferență între sportivi.

Pasiunea Dianei pentru sport, în special fotbal, e oarecum veche. În familia ei, tatăl și cei doi frați, sunt mari microbiști. Încă din copilărie, vrând-nevrând, a asistat la meciuri de fotbal, fie la televizor, fie pe stadion. Ea fiind mezina familiei, se ținea după frații ei la meciuri și nu înțelegea de ce jucătorii se și accidentează. De pe atunci se gândea cum ar putea să-i ajute pe cei accidentați. Poate și acest lucru a făcut-o să se îndrepte spre medicina sportivă.

Am fost fascinate să aflăm ce se află în spatele unui medic sportiv, ce presupune această meserie și de ce e bine să faci acest lucru cu drag. Din fericire, Diana a acceptat cu bucurie invitația noastră de a ne povesti despre experiența ei profesională din fotbal, motiv pentru care suntem foarte recunoscătoare.  Vă invităm și pe voi să descoperiți #perspectiveinfotbal de la un om de care fotbalul feminin are cu siguranță foarte mare nevoie.

Detalii despre #perspectiveinfotbal, chiar aici sau dând click pe poză.

A fi medic sportiv presupune multe. Mai multe decât o îngrijire medicală punctuală și doar atât. A fi medic sportiv înseamnă zile și chiar săptămâni petrecute lângă sportivul de performanță, 24/24 de ore în timpul cantonamentelor și competițiilor. Activitatea aceasta nu are program de tipul “începi la 9 și termini la 13”. Este o activitate continuă, în care trebuie să fii mereu prezent, atât cu priceperea profesională, cât și cu sfaturi și înțelegere pentru diverse probleme personale ale jucătorilor. Mai ales că aceștia pot fi uneori extrem de tineri.

Cariera Dianei a început ca și fiziokinetoterapeut în Spitalul Militar din Oradea. După 11 ani de profesare, fiind și absolventă a Facultății de Medicină și Farmacie, specializarea Medicină Generală, Diana a decis să se prezinte la examenul de rezidențiat și, astfel,  a devenit medic rezident pentru specialitatea pe care și-a dorit-o – MEDICINĂ SPORTIVĂ. În timpul acestui rezidențiat de 4 ani, coordonat de Dna. Prof. Anca Ionescu, în care a parcurs mai toate specialitățile medicale (cardiologie, nutriție, medicină de urgență și multe altele) Diana a avut contact cu mulți medici dedicați de la care a avut multe de învățat.

Medicina sportivă, ca oricare ramură a medicinii, presupune multe ore de studiu, pasiune și dăruire. Nu poți face nimic în viață dacă nu îți place ceea ce faci. Altfel, vei face o meserie de complezență și e foarte probabil să rămâi la un nivel mediocru. De aceea, Diana recomandă unui viitor medic sportiv să privească sportul prin oamenii care îl practică. Și mai ales să fie dispus să își dedice mult timp problemelor lor.

Prin activitatea ei de zi cu zi, este nevoită să mențină sportivii în cea mai bună formă de sănătate, așa încât performanța să fie posibilă. Iar atunci când vede că aceștia sunt în cea mai bună formă fizică, fără dureri, accidentări sau alte probleme ce le poate afecta sănătatea, este cea mai mulțumită și împlinită. Sportivii sunt în primul rând oameni ca și fiecare dintre noi, predispuși la accidentări și îmbolnăviri. Misiunea ei ca medic de lot este să îi feresc de toate acestea și să îi ajute când “nu funcționează”.

Întrebată cum a devenit medic sportiv la Echipa Națională de Fotbal Feminin a României și la Naționala României de Futsal Feminin, Diana ne-a răspuns așa: ”Poate vei râde! A fost o întâmplare. Eram medic rezident în anul întâi și la prima acțiune a Lotului Național de Futsal Feminin se căuta un medic. S-a apelat la mine și după asta a fost un feeling reciproc cu fetele, staff-ul și medicul federației, Dr. Mihai Meiu. Cam așa a pornit totul.”

Tot ea ne împărtășește că motivațiile de a fi în această meserie pot fi multe. A fi medic sportiv a fost pentru Diana un vis încă din adolescență. Mereu a cochetat cu sportul, cu mișcarea, cu obiceiurile sănătoase de a trăi. Unii văd sportul ca pe un divertisment: cu pasiuni din partea suporterilor, alții ca pe o industrie: cu interese materiale. Puțini se gândesc la sportivi ca la niște oameni de excepție care își întrec limitele în confruntările de pe terenurile de joc. Staff-urile echipelor adună oameni la fel de excepționali: antrenori, kinetoterapeuți, preparatori fizici, psihologi și medici sportivi. Toți au rolul lor bine determinat, însă, consideră că medicul este cel mai aproape de problemele imediate ale jucătorilor.Ca să deveniți medici sportivi, e important să fiți dispuși să sprijiniți sportul și sportivii. E nevoie de empatie, dăruire, capacitate de efort susținut, disponibilitate pentru deplasări în afara familiei pentru perioade uneori mai lungi.

Și dacă vă întrebați dacă aceasta poate fi o meserie din care vă puteți întreține, răspunsul este: da! Nevoie de medici sportivi e oricând, atât pe teren cât și în cabinet, așa că, măcar gândiți-vă la această posibilitate dacă sunteți pasionați de sport.