Laura Rus este una dintre cele mai valoroase fotbaliste din țara noastră. La ora actuală joacă la Anderlecht, în campionatul Belgiei și este totodată o piesă de rezistență a echipei naționale. Laura se face remarcată prin calitățile extraordinare pe care le posedă. Este un adevărat atacant cu sânge rece care marchează ori de câte ori are ocazia. Este jucătoarea despre care antrenorul adversarelor își avertizează echipa, însă pe lângă toate acestea, spiritul de luptătoare, pasiunea infinită și ambiția, o fac să fie o adevărată campioană.

Pășește întotdeauna cu zâmbetul pe buze pe terenul de fotbal din dragoste pentru acest sport și îi încântă pe cei din tribune sau pe cei aflați în fața televizoarelor cu goluri excepționale. Luptă neîncetat și face tot ce poate pentru dezvoltarea fotbalului feminin. Ne îndeamnă să nu ne lăsăm doborâte de obstacole, ci să luptăm și să ne urmăm visurile. Este cu siguranță un model drept de urmat pentru toate fetele care visează să ajungă jucătoare profesioniste de fotbal. Te invităm să pătrunzi în gândurile Laurei și să descoperi secretul succesului. 

Povestește-ne câte ceva despre cariera ta de fotbalistă. Cum te-ai apucat de acest sport? La ce echipe ai jucat și care sunt câteva din cele mai importante realizări ale tale

 Datorită tatălui meu. El fiind jucător de fotbal, am moștenit talentul de la el. Eram mereu pe stadionul din orașul natal, Bocsa. Dar mai ales în spatele blocului între băieți. Făceam tot felul de campionate. Am avut o copilărie frumoasă unde am putut juca fotbal de dimineața până seara.

Am început să practic acest sport într-un mediu organizat la vârsta de 16 ani. Pe atunci jucam handbal la Reșița unde am avut colege ce mergeau la futsal. Am participat la un campionat între licee și acolo am fost văzută de echipa Panduri Târgu -Jiu .

Am evoluat 3 sezoane la Panduri după care la doar 18 ani și jumătate am primit o ofertă de la o echipa din prima ligă din Spania, aici am stat 4 sezoane. A urmat prima mea participare in Uefa Women’s Champions League cu Apollon Ladies (Cipru) unde am ieșit chiar golgheter cu 11 goluri. Am revenit în țară la Târgu-Mureș pentru 5 luni. Apoi a urmat Danemarca la Fortuna Hijoring, apoi Coreea de Sud unde de asemenea am ieșit golgheter cu 17 goluri …de aici m-am îndreptat spre Italia unde am evoluat la 2 echipe, Sassuolo și Hellas Verona Women. Iar acum sunt în Belgia la Anderlecht. 

Ce îți place cel mai mult la jocul de fotbal? 

Atunci când înscriu sau câștig un meci este un sentiment ce nu-l pot descrie în cuvinte…

Dacă ai putea descrie fotbalul într-un singur cuvânt care ar fi acela și de ce? 

Hmmm… Iubire! Pasiune!

Iubesc fotbalul pentru ceea ce mă face să fiu când sunt pe teren.

La momentul actual joci în străinătate. Cum diferă mediul fotbalistic de acolo față de cel din România? 

Este o diferență foarte mare… În afară, fotbalul este acceptat și mediatizat de oameni, iar asta contează enorm. Există o implicare mare din partea cluburilor. Sunt condiții decente pentru a practica acest sport. În România mai sunt multe de realizat în această privință.

De curând te-ai întors la echipa națională și ești una din jucătoarele de bază ale echipei. Cum te simți purtând din nou tricoul României? 

Pentru mine este o onoare să port tricoul naționalei! Este o mândrie pentru orice jucătoare să ajungă să joace pentru țara ei!

Care este primul lucru care îți vine în minte atunci când spui echipa națională de fotbal feminin a României? 

Luptătoare!

Care este cea mai frumoasă amintire a ta de pe terenul de fotbal?

Hmmm…Când am dat 3 goluri împotriva Elveției !

Cum te simți atunci când porți echipamentul echipei naționale și înainte de meci se cântă imnul României? 

În primul rând mă simt mândră, iar în al doilea rând… fericită !

Ești una din puținele jucătoare din România care a reușit să facă o carieră din acest sport. Care este secretul succesului tău? 

Cred că ambiția care mereu m-a făcut să lupt pentru ceea ce îmi doream, iubirea pentru acest minunat sport și nu în ultimul rând… pasiunea!

Ce sfat ai pentru fetele din România care visează să ajungă jucătoarele profesioniste de fotbal? 

Să creadă în ele și să își urmeze visele indiferent de ce obstacole întâlnesc !

Ce faci înaintea unui meci? Cum te pregătești? 

Îmi place să ascult muzica și să mă relaxez!

Care este echipa ta preferată? Dar jucătoarea? De ce?

Real Madrid (la masculin). Ca jucătoare, am admirat-o foarte mult pe Lotta Schelon, atacant! Am avut ocazia de a juca împotriva ei. M-am îndrăgostit de stilul ei de joc, de ușurința cu care reușea să dribleze, de rapiditatea ei. 

Care a fost cel mai important moment din cariera ta și ce ai simțit atunci? 

În 2012/13 Când am ieșit golgheter în cea mai tare competiție, Uefa Women’s Champions League, pe atunci jucam la Apollon Ladies în Cipru!

În 2017 am fost foarte aproape de o calificare istorică cu echipa națională la Campionatul European.

Care este cartea ta favorită și de ce? 

Eu sunt Zlatan Ibrahimovic. Ador sinceritatea lui. Înseamnă mult mai mult decât fotbal. Este o poveste despre speranță, determinare și despre ce poate realiza cineva care pornește de la zero.

Dacă ar fi să alegi o persoană care te-a susținut cel mai mult în drumul tău spre o carieră de succes în fotbal, cine ar fi și cum te-a ajutat aceasta?

Ambii părinți, dar cred că cel mai mult, tata. El a crezut în mine și îmi spunea mereu că trebuie să muncesc mult ca să ajung o sportivă de performanță. Știu că de acolo de sus el este mândru de tot ceea ce am realizat.

Care este motto-ul tău în viață? 

“Încearcă să fii un om de valoare și nu neapărat un om de succes.”

Cum ar putea fi fotbalul feminin românesc îmbunătățit?

Fotbalul feminin românesc s-a dezvoltat în ultima perioadă. Este un lucru îmbucurător că se înființează tot mai multe echipe. Cred că trebuie sa ținem cont de condițiile de antrenament, fetele au nevoie de condiții mai bune, de terenuri, de materiale. Și cred că de mai multă mediatizare, oamenii trebuie să vină pe stadioane și să susțină fotbalul feminin.

Cum te-a ajutat fotbalul să te dezvolți pe plan personal? 

Din dragoste pentru fotbal, am renunțat oarecum la familie! Nu a fost deloc ușor, am fost nevoită să înfrunt greutățile vieții singură. Am făcut multe sacrificii pentru a ajunge unde sunt astăzi. Acest lucru m-a maturizat mai repede decât pe alte adolescente! Am devenit mai responsabilă, mai puternică, mai disciplinată. Ca să reușesc a trebuit să respect și să mă fac respectată. Am muncit enorm pentru tot ce am obținut, așa că am învățat să prețuiesc și cele mai simple și mici lucruri. Am reușit să vizitez locuri în care nu credeam că voi ajunge vreodată. În concluzie, îi mulțumesc fotbalului pentru tot ce mi-a oferit, pentru că m-a făcut OM!

Sursă foto: arhiva personală.