În urmă cu 12 ani am participat pentru prima oară la o competiție de fotbal feminin între școli. O să îmi amintesc mereu bucuria pe care am simțit-o atunci când am aflat că școala la care eu studiam își va organiza pentru prima dată în istorie și o echipă de fotbal feminin.

Astfel, au urmat patru ani excepționali în care am participat la nenumărate competitii și la care spre surprinderea tuturor ne-am clasat de foarte multe ori pe podium, chiar dacă în echipele altor școli jucau fete care erau legitimate la diferite cluburi de fotbal din București. Atunci am înțeles pentru prima oară diferența enormă pe care o face dăruirea cu care joci.

FullSizeRender(2)

La finalul clasei a 8-a cel mai mult îmi părea rău că nu o să mai particip niciodată la vreo competiție de fotbal deoarece eu, nefiind legitimată atunci la niciun club, echipa școlii era singura mea modalitate prin care puteam să mă bucur de pasiunea mea pentru fotbal.

În plus, când am aflat că am intrat la Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu, considerat liceul cu cei mai mulți olimpici internaționali la matematică și informatică, eram sigură că nu există nicio șansă ca acest liceu să aibă echipă de fotbal feminin deoarece aici nu se pune accentul pe sport, însă, ca și în generală, primul meu an de liceu a devenit și primul an din istoria acestui liceu în care s-a înființat echipa de fotbal feminin, echipă cu care am participat la mai multe competiții.

Pentru mine „Proedus, festivalul sportului” reprezintă cea mai frumoasă competiție la care am participat vreodată deoarece mi-a adus în suflet niște sentimente pe care nu le mai simțisem niciodată până atunci. Am simțit pentru prima oară cum este să joci fotbal împotrivă unei echipe care are o galerie numeroasă. Simțeam cum mi se face pielea de găină, apoi m-a cuprins o foarte mare recunoștință, pasiunea mea pentru fotbal parcă devenise și mai intensă, urmând ca apoi să mă conectez și să trăiesc în prezent mai mult ca niciodată.

Aproape toate echipele cu care urma să jucăm ne subestimau spunând despre noi că suntem foarte ușor de bătut având în vedere că reprezentăm Tudor Vianu, un liceu de „tocilari”, dar asta nu făcea decât să ne ambiționeze și mai tare. Această ambiție împletită cu bucuria noastră de a juca fotbal, ne-a condus de fiecare dată către un succes neașteptat, indiferent de vreme sau alte condiții. IMG_4066

Unul dintre momentele pentru care sunt foarte recunoscătoare și care face ca experiența acestui festival să fie una complet specială este aceea că pe lângă toate trăirile povestite de mine mai sus îmi vine în minte imaginea din ultima zi a festivalului de anul acesta când ploua torențial, dar cu toate astea, nimic nu a împiedicat-o pe cea mai bună prietenă a mea să vina să mă susțină. De aceea eu cred despre fotbal că este mai mult decât un sport și atât. Fotbalul înseamnă pasiune, dăruire, dorință, fericire, împlinire, prietenie, comunitate.

Timpul a trecut foarte repede, 4 ani din viața mea parcă au zburat. Parcă ieri era prima zi de liceu, iar acum mă mai despart doar două luni de trecerea într-o nouă etapă.

În astfel de momente realizezi ce contează cu adevărat în viață, realizezi că nu bunurile materiale sunt esențiale, pe primul plan, ele nu aduc fericire, bucurie, cel puțin nu permanent, poate doar temporar. Din păcate, noi obișnuim să uităm destul de des să punem pe primul loc lucrurile care ne fac cu adevărat fericiți și uităm să dăm prioritate pasiunilor noastre. Ceea ce contează cu adevărat sunt amintirile care îți rămân în suflet pentru tot restul vieții.

IMG_4064